Ma plimbai (da, da, in dulcele grai oltenesc, nu moldovenesc, ca al lui) azi cu Adrian pe Lipscani (hooow romantic !!!), de la CEC la Unirii, ca deh, asa ne e drumul. Si in afara ca mi-a zis ca gandesc prea mult, ca orice femeie (gee, thanks for encouraging me !!; and yes, I'm working on it), s-a gandit el ca p-acolo, prin mizeria aia de centru vechi, o sa creasca ceva mare si frumos dupa un cutremur mare, sa pice tot.
Hai sa ne apucam sa strangem bani de investitie, zic, daca tot le-am dejucat astora planul.
Cata mizerie..cata neorganizare si nesimtire..
Asa ca m-am gandit sa-mi creez versiunea mea de Lipscani, cu magazinele pe care le vreau eu, cu centrul ala imens de copiere acolo, cu mese afara, fara Guinness beer, ca nu m-a nascut mama in tara baietilor cu fuste. Vreau cofetarie, magazine de pantofi romanesti. Niciun bancomat. Flori. Si multa curatenie.
Si daca dau timpul inapoi pe azi, un moment de maxima inspiratie m-ar fi facut sa inchid calculatorul si sa-i dau un laptop peste bot unui nene, mare inginer si ifosar. Si tocmai ce m-am prins ca asta e una dintre fanteziile mele imense cu unii oameni cu care lucrez. Un laptop in dinti !
Apoi, i-as fi zis lu' paki o injuratura pe romaneste: DROP DEAD ! Manca-l-as, e praf, cica a vrut sa vina la client, dar n-a identificat locul si a plecat inapoi. Eh jura-te ca asa a fost ! Si marmota?? Invelea ciocolata?
As fi mancat un tort cu biscuiti si vanilie de la "La mama" in loc de puiul cu legume si cu legume de azi.
As fi luat si vol 2 din Idiotul, sa nu raman ca idioata doar cu vol 1 ca saptamana viitoare nu-l mai gasesc !
Si-acum, fara sa-mi imaginez altceva, fara sa ma gandesc la nimic (da, incerc sa gandesc mult mai putin si mai simplu), ma duc sa visez...
