I-am terminat si p-astia..

Dupa 3 sapt in care nu prea stiam de ce la 10 cand plecam de la birou era mai alb sau mai frig afara, acum imi mut locatia din centrul mizeriei pe centura mizeriei (fucking great).
Ma duc la alune, nu sa culeg, sa ma uit cum se prajesc si uleiesc.

Intre timp, in astea 3 sapt, am injurat in multe feluri si la ore diferite, am cantat pitzigaiat, m-am balansat cu scaunul, am murdarit pe toata lumea pe pantaloni, m-am prostit pe coridoare, am dat usi in cap la oameni la baie, m-am certat cu tonomatul de cafea si cola. Si apoape mi-am terminat treaba,ceea ce e incurajator. Am trecut de la 35 de grade in camera la 20 si un pic.

Ca urmare a agitatiei ce v-o povestii, am dormit azi toata ziua. Cu tot cu durerea de cap atasata. Nu ies, nu nimic. Administrative, doar.

Am iesit in club sapt trecuta, moarta coapta, am dansat destul, ce-i drept, am analizat populatia, nicio schimbare fata de ultima data cand am iesit in genul asta de cluburi. Barbati pitici, multi peste 28. Fete f dezbracate si machiate. Eu machiata pana peste cap (OMG!), m-au racolat unele sa ma dea cu blush si s-au gandit la fata locului sa ma reconstruiasca din temelii (fond de ten, pudra, machiat sprancene (!)). Poze, iarasi. Si cam atat.

Acum, ma gandesc ca mai e o luna de chin. Sper ca doar atat... And then we go back to living !

Ma uit la tine. Ma vad pe mine. Stai acolo, la cateva scaune de mine, cu camasa, cu pantaloni la dunga, cu tocuri. Imbracat frumos ! Asa si? Eu vorbesc cu tine de tunsori, tu te gandesti la controale. Bai, esti fucked up !!!! Trezeste-te !!

Mie imi vine sa vomit cand ma gandesc la voi, la ce faceti, la ce sunt obligata sa fac. Nu vreau decat sa se termine coridorul alta lume, eu sa trec bariera, voi puteti sa ramane aici. N-as vrea sa ma trezesc si maine tot aici. Cu aceeasi stare de sictir !

Ma faci sa urlu. De disperare ! Tu citesti cifrele, eu ma uit la ele, parca au o logica, corelez, fac, trec mai departe, cu pauza de visare inainte. Dai mailuri de outstanding si info request. Eu ma uit la tine si ma gandesc ce caut aici. Cu tine. De fapt, sunt singura. Si sensibila, cica. Oi fi ! Si? Eu rad. Tu ai facut ridurile pe frunte, eu sper sa le fac de la ras. Sau de la plans. De emotii. Nu lacrimi de monitor.

Sunt sigura ca maine mi se va parea amuzant. Acum, nu te mai suport.
Poate si maine la 9 pm va fi la fel. Poate trece. Toate trec. Si viata, si tu, si jobul lu' mortii ma-sii.

Ma duc sa visez !

Amarse con los ojos abiertos

Povestea se potriveste perfect cu cartea. Din pacate, povestea nu e inventata.

M-am intalnit azi cu o prietena, dupa un apel disperat de ajutor, un sms trimis mai multor persoane... Nu a raspuns decat inca o persoana si nu era in tara.

Am aflat din urmatorul mesaj ca se despartise de viitorul sot. Long history made short: s-au mutat f repede impreuna, le mergea extraordinar, nunta anul asta, sarbatorile la socri, Paris anul trecut.

Azi, rasul zgomotos era un zambet amar.Fusta superba de la ultima intalnire devenise geaca de ski.

Au discutat pe 27 Decembrie, intre 2 intalniri la socri. Au hotarat sa ia o pauza. Au mintit de Revelion, pareau fericiti. Pe 1 jan, intorsi in Bucuresti, ea si-a facut bagajele. Azi s-a mutat la ea. El a ajutat-o cu totul. El nu are o explicatie, nu stie ce i s-a intamplat. Sigur e ca a devenit trist, introvertit, nefericit. Ea l-a simtit. A deschis discutia, a zis ca se muta ca el sa ramana cu el insusi. Si a facut-o. Oare cati ar fi facut-o???

A sunat-o o ruda cat era cu mine. Cand a inchis, dupa 10min, avea ochii in lacrimi. Eu am intors privirea, am inceput sa aberez. Durea si in afara ei.

Nu vreau sa comentez, nu spun "poate ca" sau "si daca".

O sa spun ceva ce i s-a spus ei: Dumnezeu le oranduieste pe toate !

Oricum, noi suntem aici ...