marți, 30 septembrie 2008

6 ani ...

Eh da, azi am facut 6 anisori. Cat o viata.

Nu cu prea multe bune in ultimul timp, dar, cum sunt eu, speranta moare ultima! Probabil o sa raman cu ea, dar nu vreau sa-mi para rau dupa tot. Nu-mi doresc decat liniste. Desi, am impresia, de multe ori, ca relatia asta si linistea se exclud una pe alta. Sper sa gasesc cheia ...

In definitiv, noi oricum vom fi mereu pufu & pufa...

vineri, 26 septembrie 2008

Let's say.. challenges

Not a good news today. Cried a little, screamed (within) a little, but now I'm ready to roll. Play the game, go through whatever needed just to solve it, score, at least 4 times and win the game. After this, sit, watch back and think better.

Other news, not so happy either. But I have all the time in the world to fix it. I have to, I want to.

What keeps me on? Me. Even though I go nuts or cry my eyes off, I still wipe my tears away and gather my strengths. Even though my heart is very, very small some moments.

Related, I read again a post. It brought me a lot of joy. In this moment, it means so much I am on that list. I make you smile :) Together with this, the sms's I received while my tooth ache was on meant a lot. Don't want to get pathetic, but it's kinda hard these minutes. So I'm gonna end this post here.

But the game is just about to start. All powers on. And most of all, morale...

luni, 22 septembrie 2008

Secretul...



Am citit astazi un articol despre Iosif Viehmann, un speolog extrem de pasionat, care, la 81 de ani s-a inchis in pestera 10 zile. Apareau in articol si cateva fragmente din gandurile lui de atunci, cum era sigur ca o sa moara.

Bottom-line, n-a murit, e bine sanatos si are 83 ani. Concluzia medicala este ca gandurile lui despre potentiala ocluzie intestinala i-au blocat functionalitatea organismului. Asa ca nu avea nimic.

Ce-a spus el: “Pot sa va spun ce am inteles inca o data despre masinaria complicata care este omul: ca totul e in creierul lui! Si viata si moartea ii sint in creier. Dar mai mult decit atit, pot sa va spun, ca si creierul lui sta in palma Cuiva!”

Mi se pare perfect adevarat. Relationat, citesc acum marele succes "The Secret", care in esenta vorbeste despre acelasi lucru. Cartea mi se pare, in definitiv, penibila, repetand pana la frustrare ideea cum ca, gandurile pozitive atrag lucruri pozitive si evident, viceversa. Si mai ales, ca plenitudinea de ganduri pozitive e la indemana tuturor, ca si cum ai da un restart, ca toti putem fi extrem de bogati si fericiti. Really? Deci, la indigo. One big happy family. Si atunci, unde ar mai fi farmecul vietii, drumul catre, disperarea, pasiunea? Ideea, in esenta, pare ok, mai mult sau mai putin logica. Exagerarea e cea care deformeaza si intr-un final, distruge cartea.

Nu am inteles de ce e asa mediatizata. Nu am inteles ce secret imens a adus. Nu are o poveste. Nici inceput, nici sfarsit. E doar o insuruire de idei repetitive. Si in cazul meu, cel putin, repetitia nu e mama invataturii, nu e ca si cum as aprofunda ceva, atata timp cat conceptele sunt extrem de banale.

Sunt perfect convinsa ca mintea poate fi antrenata: ce sa-ti placa sau nu, ce sa-ti doresti sau cum sa gandesti. E, clar, locul unde toate bune, dar si toate rele se aduna. Ce conteaza e sa stii si sa "te dresezi" ce sa scoti de-acolo.

Nu mai am mult din carte. Acum deja am inceput s-o scanez, cat stau in autobuz sau metrou. O sa incep "Numele trandafirului" sau "100 de ani de singuratate", ca sa-mi revin, din punct de vedere cultural, desigur, ca o sa stau la fel de prost cu restul :)

marți, 16 septembrie 2008

Postul lui Marius


Pentru ca in putinul timp in care am socializat astazi cu Marius (nu ca am socializa intens in general, asa) i-am sugerat sa puna un post si mi-a spus ca nu are timp, m-am gandit s-o fac eu pentru el. Nu de-alta, dar tocmai imi mentionase sa mai scriu si eu.


Getting in the mood: ascult "el cancion del dia"/cantecelul zilei (trecute), ma gandesc ca mi-as fi pus o bandana la cat, peste camasa alba cu guler, ma gandesc la bogatie, moral si plecari departe. So I'm closer to him. So, if I were him...


"Going back to me getting rich, richer, the richest, I realized today that, for sure, this is not the best way - not even a way. Getting up at 6 a.m. every morning does not make me better, richer or closer to the woman I should marry for the money. Meanwhile, morale is high.. encouranging.. or not quite. I'm tired and still in this world. I was waiting for the new other...still to come, so long waited.
I picture myself wondering around lovely streets, smiling at people that don't know/care who I am, but smile at me back. Quickly finding after-hours amateurs, going home when others get up or go back to work. Me again.. with the smile on my face. Me, the after-hour guy, but just in a different place, with different people and different others.
Look at me.. I understand, I just can't say it as I should. But I will... and then watch out. I will explain you "niste tarani". It deserves to be heard.. but you'll not understand. I don't care, I remembered, I laughed.
I will make it THE experience, the trip, the vacation... with sun, sea and Roger Sanchez. And my everything in..."
P.S. Ignore me in :)

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Days with me off

(Ma gandeam ce poza sa atasez la post... o sa-l las fara, planuind un post cu foto relevante).
(Estaba pensando en escribirlo en castellano, pero me di cuenta que, aunque mi placer estuviera mucho mas grande, no tendra el razon de ser..estuve en catalunya, no en LPGC...)

Expozitiunea
Costa Brava : 4-11 sept
Personaje: Diana si Rox, plus io
Spre aeroport: eu cu tatal Dianei (girl, I know shit), am asteptat-o pe domnisoara 35min (move it !)
La aeroport: vine si flower power mai tarziu, noi ne omoram la coada cu romanii, ca doar asa e la low cost (niste multi tarani !), cu o tanti care-mi dadea constant cu ghiozdanul in gura, pare-mi-se ca sa se bage in fata (No shit !)
Pe drum: Diana se minuna de priveliste, noi restul nu vedeam nimic. In autocar, batea Alizeul. La hotel ajungem tarziu, visam mancare. Prima iesire in statiune, un nou laitmotiv (Where are you from?), enervat chelnerul la mine, eu retezat la el.

Intriga
"Eu zic maine sa mergem la Barcelona, sa forjam acum, ca pe urma ne ia lenea"

Desfasurarea actiunii
First day, the t(h)ree, Andreea si Andrei, racolat pe drum Alexandra si Costi. Plimbat Las Ramblas (respirat in grup, cu alte sute de oameni, disperare sa nu ne ratacim unii de altii), Port Vell (batut vant, stricat par la poze), Barceloneta, mancat chestii, unele moarte de prea mult timp. Metrou la Sagrada Familia, fentat coada la lift (multumim cu plecaciuni, draga Diana), tremurat intens si transpirat si mai intens la inaltimi, facut poza miscata (normal, ce te-ai fi asteptat??) Dianei in balconul de Julieta (eh, cica n-a intrat si balconul in poza.. a se citi mai sus cu tremuratul, cu inaltimea), coborarea din turnul ma-sii pe scarile melcului lu' mama ma-sii (ENDLESS !!!), ajuns jos, uscat transpiratie, hotararea de mers pe jos spre La Pedrera, io intrebat bezmetica de 5 ori lumea pe la semafoare, racolat tataie hotarat sa ne arate unde e (f dragut din partea lui). La Pedrera (kinky nenea Gaudi si imaginatia lui), plimbat pe acoperis, facut rau Andreei, poze cu mututoaiele, cumparat creioane colorate de la magazinul de la iesire, incurcat drum spre casa, ajuns la hotel, intr-un final, APOTEOTIC.

Second day, nu s-au ridicat animalele din pat. Greu cu mancatul, machiatul.. am ratat trenul cu Andreea si Andrei. Ei la Montjuic, noi hotarate la stadion. La stadion, imbatranit ore bune. Vizionat video prezentare (absolut minunat, am fost cazuta pe spate !!! - de vazut), zeci de poze cu "mes que un club", stat minim o ora in magazin, lasat bani frumosi, cumparat balarii plus un tricou mie (so proud of it !). Indesat cumparaturi in ghiozdan, oprit niste statii mai incolo la Placa de Espana, poze cu Muzeul de arta contemporana, cu privelistea catre barcelona, pozele cu poarta cu pene (don't ask...), go home. Ajunse lesinate, mancat, dormit.

A treia zi, hotarara leprele sa stea la plaja si ele, ca fetele, ca era duminica si daca nu erau magazinele deschise, ramaneam dreacu' fara chiloti (literally). Socializat la plaja cu romanul cu sezloangele si umbrela mea. Vazut pisi, ras de pisi (traiasca rozu' ciclam si bonbon), ruby devenit "pese". DeeDee (replace all Diana) m-a stresat constant, s-a dus sa inoate, i-am mutat sezlongul, am sters urmele, am pus prosopul ei la mine sub cap, am asteptat, a venit chitita: "ce-ai facut, lepra cu sezlongul meu). Eu nimic, batman batman, o filmam. Recuperat sezlong, injurat intens, cred, dar pe silent. Ajunsa la hotel, eram arsa pe alocuri si re-arsa in altele. Detalii.

A patra zi, trezita iar prin impingere din pat si chinuit intens de Rubicel, dupa pronuntat des a cuvantului "scoabe" (ce stiu ei de d-astea...), am devenit "Scobel". Enervat cuvant, l-am auzit prea des. Primit perne in cap (de ce???), Ruby cu apucaturi de facut curat la mine pe noptiera (erau toate asezate frumos, pe cuvant !!), agresat la ea, DeeDee facea poze (ce om !!). Mers la shopping in Port, multi chiloti achizitionati, restul fleacuri.

A cincea zi, iar Barcelona, Parc Guell (superb !!!), iar multe poze, pe pereti, pe stanci, cu gresia si altele alb-negru. Mall Maria-Cristina. Rupt floricica de la papuci. Iar cumparaturi (e clar ceva in neregula cu fetele astea), el Corte Ingles, eu 2 carti, ele cate 1 (DeeDee - sudoku ma???), fugit spre casa. Socializare intensa intre noi, in camera.

Punctul culminant

A sasea zi: plaja, gradina botanica sau Mataro cumparaturi.
Nor nitel, daca ploua si ne uda. Hai la cumparaturi, ca si-asa nu mai aveam bani. DeeDee a scapat mana in portofel (2 pungi maaari), eu cu rox cu swatch-ul nostru, disperare dupa bluza mov pentru a doua zi pe avion (pese pijaaaaaa), eu cautam setul de la Etam (bineinteles ca nu l-am gasit). Lefterele pentru duty free de a doua zi. Seara iesit cu Alexandra si Costi, incercat Daiquiri de Costa Brava, scarbos, durut stomacul pana dimineata dupa 3 guri. Facut bagaj plus caterinca de DeeDee si cate cara dupa ea, geamantanul meu nu mai stea in picioare decat sprijinit.. de ce oare??

Sa plecam.. ne omoram cu romanii la check-in, sa avem timp de duty free.. scapam ca oile in magazinul de parfumuri, cumparat cate 2-3 fiecare, turon, dulciuri si alte balarii. Si mai leftere. Si noi, la baie, ca fetele. Gata sa ratam autobuzul spre avion ("Lasa ma, ca ajungeam repede daca o luam pe pista" - wtf !?).

Deznodamant

Decolat greu, ajuns si mai greu. DeeDee cu Heineken al ei, sa citim, una crauia p-acolo, ajungem pe Otopeni. Inca 1.5h pana in rahova, la bajetzi.

Azi e sambata, inca sunt flower-power. Trec lucrurile pe langa mine, eu impasibila. Vorbesc cu prietenele .. se pare care s-au intamplat atatea de cand am plecat.. toate rele... Eu ma simt ca si cum as veni din alta emisfera, mult mai calma. Inca nu m-a lovit realitatea in gura cu caramida. Prelungesc vacanta. Mai am maine. Ies la transfer de poze, apoi cu Crisa.

P.S. You never know how much you need a vacation until you came brack from it !
P.P.S: I enjoyed every second of it. Thanks, girlies! Kisses.

marți, 2 septembrie 2008

If you saw me .. today..


If you saw me smiling today, it was because...
1) .. it was my last day at work before some 8 days of vacation
2) .. I was thinking about my days to come in Barcelona, with my friends and new memories
3) .. I had a great laugh from the funny email with the waxing guy
4) .. I was a waiting spectator at the morning show of life
5) .. I thought about the cold bed that I so much love and just left behind, while I was cold all night long and hugged Fulga
6) .. I have an appointment for at least 3 hours at the beauty parlor tomorrow
7) .. I was thinking about you and you and how my life would be so very different with either one of you
8) .. I am so grateful for the small signs of life I'm observing.. my feet are getting cold..
9) .. I saw you feeling better after him
10) .. I am hiding what's inside..
and I am still waiting for me...