vineri, 24 octombrie 2008

Definind nebuloasa...


incep sa cred ca sunt prinsa intr-una, care se adanceste si se roteste constant, intr-un amestec complicat de sentimente si emotii.



Cateodata, imi simt sangele amestecat cu venin. Si ustura. Trebuie sa astept anticorpii, noaptea, o noua emotie ca sa mai schimb ceva, un pic, infim. Suficient cat sa am impresia ca s-a sters, cand de fapt s-a imprimat si-a ramas vergetura. E ca si cum ai pluti in apele unui ocean, intr-o liniste mormantala, fara sa auzi sau sa constientizezi adancurile. Un joc prostesc.

"Cand esti tanar, ai impresia ca poti sa citesti toate cartile... apoi te prinde viata si te obliga s-o traiesti ..."

Acum 2 ani, departe, traiam intr-o alta lume. Literalmente. Acum, aici, fara nicio legatura directa aparenta, incerc sa simt cum traiesc. Sa ma definesc. Sa las cautarea sa mearga in "background" cand eu merg incet. De fapt, mi-am dat seama ca alerg. Noaptea, ma ascund prin parcul de langa mine, cu pestisori, cu copacul cu flori, cu multa culoare. Tu stii care. Alergand nebuna in fiecare zi, cautand ceva ce demult nu a mai fost al meu. Acolo timpul moare intotdeauna. Ca si gandurile mele, obosite, care se opresc si se sting. Si-acum stiu de ce sunt tot timpul obosita si de ce ma dor genunchii. Si mai stiu si cand ma voi odihni. Pana atunci, o sa dorm 3 nopti intr-un hotel dintr-un oras in care n-am mai fost niciodata. Si poate sinapsele o sa-si traga sufletul un pic.

Am nevoie sa gasesc un loc in mintea mea care sa fie doar al meu, doar pentru mine.

"Si tu, inceteaza sa ma mai amagesti ... "

2 comentarii:

Mariuca spunea...

Mikisor,continua sa cauti locul ala al tau si numai ai tau..sunt sigura ca il vei gasi!
Exista fara dubii!
Miss you...ai grija de tine.Pupici

Adrian spunea...

interesant:)
Have a nice day!