luni, 30 iunie 2008

De ce Spania?


Stii cum e reclama aia.. "pentru ca meritati". Eh, uite, tot d-aia a castigat si Spania Campionatul European. Pentru ca au fost, cum spunea Mircea Lucescu, echipa cea mai tehnica prezenta la acest campionat.
Imi aduc aminte, acum doi ani, la campionatul mondial, cand toata Spania era dezamagita de prestatia lor si cand spuneau toti ca se asteptau sa fie asa, pentru ca asa se intampla mereu (si noi ce sa mai zicem??).
Dupa ce a iesit Portugalia si a dezamagit Ronaldo, dupa ce "batranul" Aragones l-a lasat pe golgheterul din Primera Division acasa, ma asteptam sa castige fotbalul urat, cu jucatorii inalti si nu intotdeauna tehnici, care faulteaza pentru ca altfel nu stiu sa joace.
Spre bucuria mea, a castigat o echipa legata, frumoasa, care a aratat ca stie fotbal si mai ales, ca poate. A castigat Torres, tot la fel de rebel cum si-a inceput fotbalul. Dar mai ales, un Xavi fabulos care joaca de niste ani la Barcelona si care a reusit aseara o acuratete de 94 % din pase. Despre Xavi? A alergat 11.45km in meciul de aseara, fara niciun fault.
Statistica Spaniei: golgheterul campionatului: Villa, accidentat in semifinala, echipa cu cea mai buna posesie, alaturi de Portugalia, cu 55% si cu cele mai multe suturi pe poarta: 58, adica 19.33 per meci.
Felicidades Campeones !

vineri, 27 iunie 2008

Harsh day

Azi a fost o zi tare agitata. S-au intamplat multe lucruri, care mai de care. Incepi sa te gandesti daca nu cumva tu atragi energiile negative. E normal, daca toate iti merg pe dos.. cum sa fie altfel?

Vacanta mea e pe duca. E atat de nesigura incat a devenit dureros sa ma gandesc la ea. Si mai ales, sa ma gandesc ca nici anul trecut nu s-a intamplat pe placul meu. Cred ca nu mi-e prielnica vara. Sau toamna.

Am obosit. Cred ca d-aia am si dormit asa mult in ultima perioada. Creierul meu intra in blackout asa. Si inca mai vreau sa-l tin in "Hibernate".

Ce ramane din ziua de azi? Ca a trimis Marius aplicarea pentru New Horizons (Sa fie intr-un ceas bun si mult noroc). Si ca am planuit un weekend atat de frumos incat as fi stupida sa-l pierd. Si daca nu va fi sa gasesc persoana potrivita pentru asta, o sa il petrec singura, pentru ca mi-l doresc prea mult. Si ca, daca farasul nu merge cand trebuie sa te aduni, trebuie sa iei de urgenta aspiratorul. Si punct.

Now, I'm building the wall from scrap (of my life) ...

miercuri, 25 iunie 2008

Prozy, my baby

Goodies !

Si da ! Unii dintre noi au nevoie.. badly ! Adica, sa-l vedeti pe Sorin cand i se blocheaza calculatorul (el are dreptate saracul cand are fantezii cu spartul calculatorului). Si tot el a adus vorba de pastila minune. Asa ca logic am dat Google si intrat pe .com. Situl e demential (well.. nici nu avea cum sa fie altfel).

Poza de pe "home" e de mare exceptie. Mi-am facut testul. Sa vad daca, si oficial, am nevoie de "ajutor". Guess what? Mi-a iesit 43. La 50 zicea ca tre sa printezi raspunsurile la intrebari si sa mergi cu ele la doctorul tau. Deci, sunt cam "at the edge". Still kickin' !

Si-am mai aflat ceva foarte interesant: obsessive compulsive disorder (OCD) inseamna: "... such as checking the stove several times before leaving the house. But OCD is diagnosed only when these activities take at least an hour a day". Asa ca, be aware ! Pacat ca se ia doar pe reteta.

Cu calmatul se sta cam prost. Am vazut si prin filme: Hakuna Matata, Goosfraba, "I feel pretty"... Asa ca nu inteleg de ce ar trebui sa mearga totul ca pe roate la noi, restul. Eu zic ca ar trebui sa avem in cutiuta cu medicamente. Sa le tragem pe nas sa ajunga mai repede unde trebuie. Am gasit si desen despre cum functioneaza. Ce mai, sunt gata sa ofer consultanta.

P.S. Un Prozac ar fi fost o adevarata delectare ieri cand discutam idei de afaceri cu terenul minat.

joi, 19 iunie 2008

About Sex ... and the City


Am fost aseara cu fetele la film. Nu orice film. FILMUL !
"SEX and the City" a devenit "LOVE and the City".
Ce nu mi-a placut: casatoria planificata lui Carrie (care n-a mai avut loc, evident), cu datul cu buchetul in cap lui Mr. Big (ca de, o parasise la altar), cu boceala din vacanta in apartamentul nuptial (normal!), cu plansetele si deprimarea aferenta, cu momentul de penibilitate fortat al lui Charlotte, cu mailurile puse in folder, cu parola de la folder (Love !?)...
Ce nu am inteles: de ce a renuntat Samantha la promiscuitatea personajului din serial (de ce nu a facut sex cu Dante si totusi l-a parasit pe pustiul ala?)
Ce mi-a placut: ca imbatranisera si aratau atat de natural, ca Samatha s-a ingrasat pentru film (la cati bani a primit sa-l faca...)noua asistenta lui Carrie (un personaj tare placut), Lily care a raspuns la telefon cu "sex" (traditia merge mai departe !). Si, EVIDENT: pantofii. Toti Manolo. Si nu din noua colectie, ca aia sunt urati rau (pentru cunoscatori).
Am ras mult la: outfit-urile erau duse de prea multe ori in extremis (Carrie in pijamale, cu pantofi Manolo, cu tichia sclipicioasa in cap si cu haina de blana alergand disperata de New Year's Eve catre o Miranda deprimata), halatul ala de baie pompos cand cauta un nou birou, ca sa ii vina inspiratia, costumul cumparat pentru nunta(Moreover, Cristina a avut niste comentarii exceptionale !!); cerutul in casatorie (cea mai buna faza a filmului), rochia Charlottei de la nunta (aia neagra, cu pampoane jos in care mergea ca pinguinul - foarte tare !!), "a colora" in loc de "a face sex", padurea Mirandei (a fost cam scarbos, dar tare amuzant).
Concluzia: un film dragutel, un pic prea siropos si un final prea "happy" pentru cum este serialul.
P.S. Mi-am promis ca o sa am si eu o pereche de Manolo Blahnik. Si am adorat momentele de NY pur: Fifth Avenue, 1010.
Dezamagire. Pentru ei, pentru noi, pentru toti.

Tot poporul a urmarit meciul cu sufletul la gura. And, guess what? De ce ne-a fost frica, n-am scapat. M-am gandit ca s-ar putea sa se relaxeze.

Nu cred ca s-au gandit la meciul Frantei sau ca au sperat in 0-0. Cred, pur si simplu, ca dupa ce a tipat Piti in stanga si-n dreapta de cat de bine ii cunoaste el pe olandezi si cum o sa ne calificam, toata lumea a crezut ca e ca si facut. Teapa !

Nu stiu cum s-o fi gandit Chivu ca poate sa paseze direct la Mutu, nu stiu ce a gandit Banel cand il alerga Van Persie, stiu doar ca de pe aici s-a vazut prost. Prost rau. Penibil.

Sunt atatea de zis... Incepand cu echipa de start, cu bolovanul de Marius Niculae pus sa joace intre alte caramizi, cu Ghionea (bine, nici nu avea cu cine sa joace). Poate daca Marica se antrena "cum trebuie" (nu stiu exact la ce perioada a facut referire Pitzi), poate aveam un atac mai rapid. Sau de ce a intrat Florentin Petre.. ca sa ce?? Sau de ce nu l-a inlocuit pe Banel care-si dadea pase cu stelele?

Drept concluzie.. ce am vazut? Niste picioare lungi rau, ale lui Van Persie, care putea prelua absolut orice minge, niste vedete pe banca (ale lor !!) uitandu-se mirat la ce se petrecea in teren, 10,000 de suflete cantand "Desteapta-te, romane" (atat de providential.. incredibil) si nistre frustrari, multe.

Mutule, lasa cenusa pusa in cap. Poate renasti la Mondiale. Ca si noi toti, de-altfel.

Pe scurt, sa ne traiti, la mai multe senzatii tari (ca doar asa suntem obisnuiti sa traim) si cat mai
mult spectacol (this is all it is about !).

HAI ROMANIA !!

vineri, 13 iunie 2008

Invingatorii


A fost un meci extraordinar, mult peste cum ma asteptam, un spectacol mare: o bara si-un penalty. Ratat.

Am avut si ratari, dar si noroc, cu un Lobont mare, cu sange si cu multa transpiratie. Au muncit mult baietii, si pentru asta, jos palaria. Si mai ales, cu un Mutu care a creat si apoi daramat o minune. Un vis care ne cuprinsese pe toti.

Am aratat ca o echipa adevarat, ne-am ajutat unii pe altii, ne-am incurajat. L-am pupat pe Mutu dupa ce a ratat, iar nea Pitzi l-a consolat la sfarsit. Pentru ca a inventat primul gol, ca a facut si aparare si pentru ca a ratat. Pentru ca ne-a confirmat inca o data ca trebuie munca multa, pana la capat, nu extaz care sa dureze 1 minut, mare cat un luft. Pentru situatia lui de acasa si pentru asemanarea cu un alt mare jucator care rateaza penalty: Cristiano Ronaldo in finala Champions League.

Pentru ca trebuie sa ne arate tuturor ca e un invingator: sa i-o dea pe coaja portocalei.

Pana atunci, ma pregatesc sa mai stau un meci in genunchi, sa tip din toti plamanii, sa disper si ca emotiile sa se transforme in lacrimi daca ni se acorda penalty.

Hai, baieti, sunteti invingatori !

Hai ROMANIA !!


HAI ROMANIA !!!

Agitatie mare azi la birou, cu pariurile la EURO. M-am bagat, evident, cu japca, sa pariez la colegii de etaj. Scorul: 1-2, bate Romania, clar ! Am avut si conflicte cu pesimistii sau realistii, cum le place lor sa-si zica. Am argumentat.

De ce "optimismul"? Ca sunt romanca! Ca am plans in '94, ca am iesit pe strada si am cantat si-am tipat de bucurie, ca am plans cand am auzit imnul invatat de ai nostri la meciul cu Franta. Ca asa sunt si ai mei si cu atitudinea asta am crescut. Ca tineam pumnii stransi cand incepeau gimnastele programul la Mondiale sau la JO.

D-asta vreau sa castigam. Pentru cum a cantat Chivu din toti rarunchii, bucuria de dupa, pentru Marica si Dani Coman, accidentati. Pentru suporterii de pe stadion, pentru cei din Pietele din Bucuresti si pentru cei care vor face un rating de zile mari la TVR1. Pentru "aficionados" si nu neaparat. In principiu, pentru un meci de zile mari, pentru spectacol, pentru EURO.

Deci, sa le-o tragem la poarta. Bine si apasat, ca doar e campioana mondiala.

Si cum "zicea" Love Plus - pentru ca o partida buna dureaza 90 min. Si pentru un orgasm pe masura!

Hai ROMANIA !!!!

sâmbătă, 7 iunie 2008

I'm just a dreamer...

Am lucrat cam mult saptamana asta.. am un proiect nabadaios, care e pe sfarsit. Asta inseamna ca joi si vineri m-a prins 12 pe la birou. This is the bad thing.

The good thing is ... ca m-am delectat cu o priveliste care mi-a adus aminte de niste momente tare frumoase.. Reclamele luminoase ! Ciudat, nu? Niste reclame standard,moarte, neinteresante. Dar nu de alea ma bucuram, ci de amintirea unora de departe, de foarte departe si de demult.

Imi aduc aminte ca am facut poza in fuga. Ma grabeam sa prind trenul inapoi spre Norwalk, care pleaca din Grand Central Station. Si traversam 7th Avenue. Si m-am oprit. Nu am mai traversat, desi se facuse verde. Poate pentru ca inima nu-mi mai batea de fericire. Exact asa imi aduc aminte, ca s-a oprit timpul in loc.. Nu stiu cat am stat acolo pana sa-mi revin in fire si sa fac o poza..

Saptamana asta am fost acolo de 2 ori. Nu stiu cat a durat, dar am zburat tare repede dus-intors. Desi imi luasem bilet one-way. Si am zambit malitios cand am aflat: Ernst & Young LLP 5 Times Square New York, NY 10036-6530. Dar asta o vad acum, dupa aproape 3 ani.

Atunci, nu vedeam decat un paradis de lumina, de libertate. Faimoasele billboards de la LG si JVC. Si eu, acolo, in mijlocul agitatiei.. inmarmurita.
Acum... creez un nou vis. Sa imbin trecutul cu prezentul, pentru viitor...

miercuri, 4 iunie 2008

Friends


Cum aproape am reusit s-o lesin ieri pe Stelutza (nu in bataie, ci de ras), fara intentie (cu directie doar), m-am gandit sa nu mai fac d-astea, nu cumva sa raman fara prieteni (si asa putini la numar si ademeniti cu minciunele intr-o relatie atat de "productiva".
Am avut un "feeling" de mica referitor la asta si uite ca m-am pregatit: am niste prieteni extrem de stabili (emotional?), fideli, saritori si toate cele. Sunt cei mai tari ! (no offence). Sunt buni
prieteni intre ei, atat de apropiati incat sunt convinsa ca au o relatie. Au si plecat in excursie impreuna, la un moment dat, acum s-au intors, dar nu ne-am revazut de atunci. Locuiesc acolo, foarte aproape de mine, chiar o aruncatura de bat, cum se zice.

Ii impart cu un alt prieten drag, dar e ok, nu am avut conflicte de interese, inca. Nu de-alta, dar fiecare are asa prieteni foarte dragi (bine... unul sau mai multi). Bine, sa las vrajeala si sa va fac cunostinta cu prietenii NOSTRI imaginari (Stella, please subscribe): Max and Marmotte (Max e ala de mai sus cu privirea desteapta :D)












P.S.1 Inca fac compunerea despre Ionut.
P.S. 2 : Si-apoi, urmeaza Gonzales, al Paulei - de mare exceptie..
P.S.3 : Ce viata palpitanta am! Max, da-te ma baiatul jos din copac, ti-am si zis, ce dracu' !
P.S. 4: Inca incerc sa iau legatura cu Manutza din liftul celalalt.

luni, 2 iunie 2008

Long-term-almost-marriage relationship


Eh, asta e o poza care ne caracterizeaza PERFECT. Si nu e cum se astepta toata lumea: de data asta NU EU sunt Donkey. Eu sunt chestia aia mare, verde si mai ales oripilata.

Ea e .. sa-i zic.. STELLA (si nu artois, ceva mai negru), cu zambetul si mufa aia cu care ma copiaza pe mine in momentele bune. Asa ma haituieste cand ma iubeste (or whatever strange behavior), cand vrea sa ma pupe, cand vine cu fata aia de Donkey spre mine si cu bratele intinse ca urechile magarului. Si da, avem si aceeasi alura. Cu nuantele stam prost, unii doar verzi, alti sunt pe post de accesorii (please refer to photo above).

N-as vrea sa intram prea mult in detalii, cum ar fi sa comentez despre "dintisorii" domnului Caster, despre smocul ciufulit care se integreaza trendului breton ravasit, despre culoarea acestuia si pometii mult prea accentuati.

Ma opresc aici. Am vrut doar sa sarbatoresc popularitatea noastra, ca si cuplu si minunatia de relatie pe care o avem. Dar sa fie clar ca revin cu detalii "din casa".

duminică, 1 iunie 2008

Green Tea



Am iesit sambata la Green Tea. Imi doream demult sa ajung, de aproape un an, de cand mi-a zis Matei ca e un loc de vazut. Si am mare incredere in gusturile lui :)

Am gasit cu greu locul, nu de-alta, dar nu stau prin zona. Cand am intrat in curte, m-a izbit un miros de trandafiri si mana-Maicii-Domnului, niste masute de ratan si multa verdeata.

Ne-am plasat sub un cires, langa intrarea in casa. Am baut limonada, am mancat dulceata de zmeura cu fursecuri, am incercat unul din multe ceaiuri (baked apple, foarte aromat, si asta recomandat). Am facut poze la clepsidrele ajutatoare pentru contorizat infuzii (d-astea,de-ale lor), la petunii, la stropitoarele de pe gard. Am fost in magazinul lor sa caut recipient cu vacutza (pentru cunoscatori...)

Am vorbit de multe si marunte, am ras de tot felul de prostioare, am vorbit de Tunisia, de Mariuca, Helenita si Pedro, cum stateau ei la plaja in timpul ala.. A fost tare frumos.

Recomand locatia cu toata increderea. Trebuie incercat.

Enjoy!

P.S. Multumesc din sufletel, "tijereta" !